Inflaţia

Teoria ne învaţă că inflaţia este un dezechilibru economic caracterizat prin creşterea generalizată a preţurilor şi scăderea puterii de cumpărare a banilor.
Ignoranţa mea în ce priveşte teoria valorilor mă determină însă la eforturi suplimentare atunci când încerc să înţeleg inflaţia din patria în care trăiesc. Trebuie să explic pentru ca să se înţeleagă că şi prima propoziţie avea locul ei aici.
Discutam zilele acestea cu un cetăţean în etate de aproape 7 ani şi, întrebându-l: „cum a fost astăzi la şcoală, mă?”, am fost surprins de răspunsul: „Rău, am luat un Bine” !
Ciudată „coincidentia oppositorum”, dacă nu am trăi în România, mi-am zis atunci şi am început să caut prin experienţa mea recentă nişte exemple din cele ce ne fac viaţa de zi cu zi atât de interesantă.
Mi-am amintit mai întâi că eşti prost dacă înveţi la şcoală şi iţi iei notele pe merit. Apoi am realizat că numai la noi scăderea salariului cu 25% este urmată de o creştere a veniturilor cu 15% care sigur că va fi probabilă. Aici am fost descumpănit pentru a doua oară şi, tocmai când mă gândeam serios la loteria vizelor, m-am relaxat pentru că mi-am amintit de celebra ecuaţie a unei prime matematiciene a ţării, când 80 şi ceva ( de deputaţi) era perfect egal cu 260 (tot de deputaţi).
Mult mai relaxat, am deschis radioul care, fatalitate, era fixat pe Radiu România Cultural. Era ceva muzică clasică şi, pe când mă relaxam şi mai bine, mi-am dat seama că nu am studii pentru aşa ceva, nu ştiu mai nimic despre pian şi despre partituri, interpreţi, curente artistice etc. Deci nu aveam nici un motiv să ascult muzica aia. Deci eram snob. Am închis imediat.
M-am apucat să caut un CD cu manele populare. Mi-am zis că acolo cântă despre mama, bani, „dujmani”, avere, durere şi putere. Si am zis că e în regulă. Cel puţin din perspectiva analizei logice a limbajului termenii ăştia au semnificaţie. …A naibii filosofie analitică - nu am manele în casă !!!!!!
Deschid televizorul. Un ţăran de la ţară vorbeşte despre ozeneuri. Zice ceva de bun simţ: de motor, de trenul de aterizare, de drujbe, de nemurirea sufletului, de sensul existentei … Hopa ! Na, că am ajuns iar la filosofie ! Si-i zice aşa de bine că eu, absolvent de filosofie a unei universităţi din ţara asta, nu înţeleg nimic. Degeaba am făcut atâta şcoală! Da’ e bine măcar că nu sunt singur. Aşa suntem noi românii, ne prindem mai târziu.
Noroc cu inflaţia, că aşa ştiu şi eu ce e bine şi ce e rău; noroc cu Roberta, că aşa ştiu şi eu ce e corect şi ce nu; noroc cu maneliştii, că aşa am aflat că sunt snob. Incă nu îmi e clar ce e valoare şi ce nu, dar nu-i nimic; mă relaxează gândul că nu sunt singur. De fapt cred că suntem din ce în ce mai mulţi. Un fel de inflaţie.

Eu.

Azi i-am dezamagit pe elevi. Adica, saracii, atata au asteptat un pic de greva si ticalosii astia de profesori iar au avut chef de scoala ! Rusine ! Eu am tinut cu ei. Adica cu ticalosii.

Asta e un raspuns la desenul de tura trecuta

Daca ar vedea tata Marx desenul asta ar zice si el ca Nietzsche ceva despre decadenta mamei mele...

Noi, oamenii, avem obiceiul de a ne numi lucrurile. Daca faci o casa, ii spui "casa"; daca faci o masa, ii spui "masa"; daca faci un copil care iti da batai de cap, ii spui "handicapatule". Eu am facut desenul asta si i-am spus "paradox" pentru ca azi am fost la o conferinta care a durat 3 ore cand de fapt ar fi putut sa dureze numai 15 minute. Restul nu a fost tacere.

Azi, cineva la mine la scoala, spunea ca a auzit ca de la 1 Mai o sa ne scada salariul cu 15 %. Am ramas tablou. Adica nu mi-a venit sa cred: cum, acu in an cu doua alegeri sa ne scada salariile??!! Adica mai bine creapa iconomia patriei decat sa piarda cineva alegerile! Dupa care a aparut cineva cu IQ-ul normal care a esplicat piersoanei ca a inteles gresit. Asa ca io m-am gandit la politica si la sinucidere. Ma pup pe mine si pe voi. Pa.